Din punct de vedere evolutiv, natura ne-a inzestrat cu capacitatea de a invata din greseli, dar si din succese.
Senzatia placuta a euforiei pe care o simtim in momentul in care raportam un succes este practic o recompensa pe care natura a pregatit-o pentru noi, ajutandu-ne sa ne pastram motivati pentru a urmari mereu sa imbunatatim iterativ mijloacele prin care putem exista si prospera.
In creierul nostru exista o substanta pe care anumiti neuroni o utilizeaza pentru a comunica intre ei, in momentul in care primim o recomopensa sau ne imaginam un scenariu favorabil.
Aceasta substanta este dopamina, un neurotransmitator foarte puternic, care ne-a ajutat sa evoluam pana la nivelul actual, dar utilizata in mod gresit, poate duce la sfarsitul nostru ca specie.
Cum functioneaza dopamina?
In creier exista o zona in care neuronii utilizeaza dopamina pentru a stimula anumite structuri cerebrale responsabile cu placerea sau cu planificarea. Dopamina va circula de la zona generatoare, pana la zona receptoare a creierului, printr-un traseu neuronal bine definit, numit traseul dopaminei.
Concret, in momentul in care ne dorim cu ardoare ceva anume, zona apropiata de frunte, numita cortexul prefrontal, genereaza un plan favorabil. Acesta parte din creier primeste dopamina de fiecare data cand indeplinim cate o etapa necesara in materializarea respectivului plan.
De fiecare data cand zona respectiva va primi dopamina, vom experimenta o senzatie de euforie si implinire, asociata cu indeplinirea respectivului obiectiv, ceea ce va constitui recompensa.
Aceasta substanta care ne face sa ne simtim bine, ne va motiva in a indeplini mereu obiective marete, fiind responsabila cu o anumita dependenta de evolutie si implicit de munca noastra.
Cei al caror creier va functiona cu cantitati mari de dopamina vor tinde sa fie preponderent workaholici, avand obiective marete si simtindu-se mereu motivati, putand trece usor de la un obiectiv la altul, fara a se bucura prea mult de rezultatele obtinute.
Persoanele cu un nivel scazut de dopamina, vor fi in general lipsite de motivatie, putand inclusiv sa sufere de depresie. S-a demonstrat ca tratamentele cu stimuli dopaminergici au ajutat la cresterea motivatiei si depasirea depresiei.
Partea intunecata a dopaminei
Din pacate exista substante care pot interfera cu circuitul normal al dopaminei din creierul nostru. Aceste substante sunt cele din gama drogurilor psihoactive care genereaza niveluri crescute de dopamina, putand creea dependenta si stricand astfel tot echilibrul sensibil al creierului.
Din pacate chiar si alcoolul, jocurile pe calculator sau retelele sociale pot actiona ca stimulente artificiale ale nivelului de dopamina, generand dependenta si consecinte sociale dramatice.
Cei care manifesta o animita dependenta nociva, vor prefera sa si-o satisfaca inainte de alte nevoi vitale, cum ar fi mancarea sau somnul.
De asemenea consecintele deteriorarii functionarii circuitului de dopamina poate duce la apatie, lipsa de motivatie, precum si performante reduse in activitatea profesionala.
Cei care experimenteaza in mod natural niveluri crescute ale dopaminei in creier, pot ajunge sa fie instabili profesional sau emotional, ceea ce nu este de dorit mai ales daca este vorba despre persoane cu responsabilitati inalte.