• Acasă
  • Sport
  • Mari echipe de fotbal de-a lungul istoriei – partea 2

Mari echipe de fotbal de-a lungul istoriei – partea 2

Prima competiție oficială de fotbal între cluburi a fost Cupa Angliei. Fondată în anul 1871, aceasta s-a jucat în fiecare an, mai puțin în timpul Primului și celui de-al Doilea Război Mondial.

Pe 20 iulie 1871 C. W. Alcock a propus Asociației de Fotbal (FA) înființarea unei cupe de tip eliminatoriu pentru toate cluburile de fotbal care aparțin de FA, unde caștigătorul să primească un trofeu.

Propunerea secretarului general al FA a fost acceptată, iar prima ediție a Cupei Angliei a debutat pe 15 noiembrie 1871. Deși la competiție puteau participa 50 de echipe, doar 12 și-au confirmat prezența: Barnes, Civil Service, Clapham Rovers, Crystal Palace, Hampstead Heathens, Harrow Chequers, Harrow School, Lausanne, Royal Engineers, Upton Park, Wanderers și Windsor Home Park.

Înainte de începerea primei runde s-au retras echipele Harrow School, Lausanne și Windsor Home Park, numărul echipelor participante reducandu-se astfel la nouă. Totuși, șase noi echipe de fotbal au fost de acord să participe la competiție, inclusiv cea mai bună echipă din Scoția, Queen’s Park. Primul gol al competiției a fost înscris de către Jarvis Kenrick de la echipa Clapham Rovers.

În finala disputată pe 16 martie 1872 au participat echipele Wanderers și Royal Engineers. Echipa Wanderers a depășit în semifinale pe favorita competiției, Queen’s Park, cel mai vechi club din Scoția. În prima semifinală, scorul a fost egal, 0 la 0. Cea de a doua semifinală între cele două echipe nu s-a mai disputat deoarece echipa din Glasgow nu a mai putut să revină la Londra, retrăgandu-se din competiție. Trofeul a fost adjudecat de echipa Wanderers, prin golul înscris de Motron Betts, după 15 minute de joc.

Astfel, Wanderers a devenit cel mai bun club de fotbal din lume, după caștigarea primului trofeu oficial de fotbal. Însă povestea acestui club, unul dintre cele mai importante din istoria fotbalului englez, nu se oprește cu caștigarea primei ediții a Cupei Angliei în 1872.

Între 1872 și 1878 a caștigat prestigioasa competiție fotbalistică de cinci ori, în anii 1872, 1873, 1876, 1877 și 1878, fiind, alături de Blackburn Rovers, singura echipă de fotbal cu trei victorii consecutive în această competiție. Un total de 35 de jucători au participat la cele cinci finale caștigate de Wanderers în anii 70 ai secolului al 19-lea. Un total de 18 jucători au participat în finalele din 1872 și 1873, iar 17 au participat la jocurile din 1876-1878.

 

Un moment de referinta din istoria clubului Wanderers FC a fost dubla amicala cu cealalata mare echipa a momentului din insulele Britanice, Queen’s Park. Primul meci, desfasurat la Glasgow s-a terminat dezastruos pentru echipa engleza, care deși a venit cu cel mai bun 11, a fost surclasata de scotieni cu 5 la 0. La începutul anului următor echipa din Scotia a venit la Londra unde a fost invinsa cu 2 la 0. Aceasta a fost prima înfrângere suferita de clubul scotian de la formarea sa cu noua ani înainte.

La trei saptamani după ce Wanderers a câștigat ultima sa Cupa a Angliei în 1878, echipa a disputat cu castigatoarea Cupei Scotiei din acel an, Vale of Leven, un meci simbolic pentru a determina care este cea mai buna echipa din Marea Britanie. Wanderers a pierdut cu 1 la 3.

 

Clubul a pierdut mulți jucatori importanti după anul 1878, iar începând cu 1881 echipa a jucat un singur meci pe an, de Crăciun cu echipa de fotbal a Școlii Harrow. Ultima confruntare intre cele doua echipe s-a disputat în decembrie 1887, fiind pierdut de Wanderers cu scorul de 1 la 3.

Palmares:

Cupa Angliei:

Locul 1: 1872, 1873, 1876, 1877, 1878

——————————————————————————————————————————–

 

Jucători importanți din istoria clubului Wanderers FC:

Reginald Courtenay Welch (17 octombrie 1851 – 4 iunie 1939) (Portar)

A fost un jucător de fotbal emblematic în anii 70 ai secolului 19. A jucat pentru The Wanderers în finalele din 1872 și 1873 și pentru Anglia în primul meci internațional din 30 noiembrie 1872. În decursul carierei sale a fost atat portar, cat și fundaș.

 

Edgar Lubbock (22 februarie 1847 – 9 septembrie 1907) (Fundaș)

A fost unul dintre cei doar doi fundași ai echipei Wanderers în finala din 1872. Scorul fiind de 1-0, victoria echipei a fost atribuită calității superioare a fundașilor. În afară de titlul din 1872, Lubbock a mai caștigat și ediția din 1879 cu echipa Old Etonians.

 

Albert Childers Meysey-Thompson (13 iulie 1848 – 20 martie 1894)

A fost un avocat englez și un fotbalist amator, care a jucat pentru Wanderers în finala Cupei Angliei din 1872 și pentru Old Etonians în finala Cupei din 1875 și 1876. A fost unul dintre cei mai apreciați fundași din perioada respectivă. A apărut la nivel internațional pentru Anglia între 1870 și 1872.

 

Charles William Alcock (2 decembrie 1842 – 26 februarie 1907)

Una dintre cele mai importante figuri fotbalistice, atat în plan sportiv, cat și administrativ. Alcock a fost unul dintre cei responsabili pentru primul meci de fotbal internațional (și pentru jocurile internaționale ulterioare) cu Scoția. Ca președinte al Federației Engleze de Fotbal (FA) a propus și a creat prima competiție oficială din lume între cluburile de fotbal, Cupa Angliei. A caștigat ca jucător prima ediție a Cupei Angliei în 1872, fiind și antrenorul echipei caștigătoare, Wanderers. Toată activitatea s-a fotbalistică este legată de acest club de fotbal.

 

Edward Ernest Bowen (30 martie 1836 – 8 aprilie 1901)

A fost implicat în înființarea Asociației Engleze de Fotbal, jucând și câștigând prima și a doua finală a Cupei Angliei în 1872 și în 1873 cu Wanderers F.C.

 

Alexander George Bonsor (7 octombrie 1851 – 17 august 1907)

A jucat la două dintre cele mai mari cluburi de fotbal din perioada respectivă.

A caștigat cu Wanderers FC edițiile din 1872 și 1873 a Cupei Angliei. A jucat cu echipa Old Etonians finalele din 1875 și 1876.

 

Morton Peto Betts (30 august 1847 – 19 aprilie 1914)

A fost un fotbalist și un jucător de cricket ce a jucat pe postul de fundaș sau portar. A înscris singurul gol din prima finală a Cupei Angliei.

 

William Parry Crake (11 februarie 1852 – 1 decembrie 1921)

A fost unul dintre cei opt atacanți al finalei din 1872 caștigate de Wanderers. În martie 1870 a participat la primul meci de fotbal internațional neoficial între echipele Angliei și Scoției.

 

Thomas Charles Hooman (28 decembrie 1850 – 22 septembrie 1938)

A fost un jucător de fotbal important al secolului 19. A jucat atat pentru Wanderers în finala din 1872, cat și pentru reprezentativa Angliei. Deși prezent în lotul echipei de club în 1873, acesta nu a participat la finala caștigată de echipa sa.

 

Robert Walpole Sealy Vidal (3 septembrie 1853 – 5 noiembrie 1914)

A fost un important fotbalist din secolul al XIX-lea, fiind singurul jucător care a participat în primele trei finale ale Cupei Anglei. A jucat pentru două cluburi diferite. În martie 1870 a jucat în primul meci internațional de fotbal, care a avut loc la Kennington Oval, Londra. Vidal era cunoscut ca „prințul driblerilor”. A caștigat Cupa Angliei cu Wanderers în 1872. Sezonul următor, jucand pentru Oxford University, a ajuns din nou în finala Cupei, de data aceasta pierzand împotriva fostei sale echipe. A obținut din nou trofeul în 1874.

 

Charles Henry Reynolds Wollaston (31 iulie 1849 – 22 iunie 1926)

A fost un fotbalist englez care a jucat ca atacant pentru Wanderers (1870-1880) și pentru naționala Angliei. El a câștigat de cinci ori cu Wanderers Cupa Angliei ( 1872, 1873, 1876, 1877, 1878), devenind primul jucător care a realizat această performanță. A fost căpitan al clubului, iar în anul 1879 a devenit și antrenor al aceleiași echipe de fotbal.

 

Leonard Sedgwick Howell (6 august 1848 – 7 septembrie 1895)

A fost un fotbalist englez care a jucat pe postul de fundaș pentru echipa Wanderers, caștigand Cupa Angliei în 1873. Jucătorul a debutat pentru echipă chiar în ziua finalei.

 

Robert Kennett Kingsford (23 decembrie 1849 – 14 octombrie 1895)

A fost un fotbalist englez care a fost membru al echipei Wanderers care a câștigat finala Cupei Angliei din 1873.

 

William Slaney Kenyon-Slaney (24 august 1847 – 24 aprilie 1908)

A înscris primul gol internațional pentru Anglia, în al doilea meci disputat cu naționala Scoției. A participat la finalele din 1873, 1875 și 1876 ale Cupei Angliei, caștigand trofeul în 1873.

 

Charles Maude Meysey-Thompson (5 decembrie 1849 – 11 septembrie 1881)

A fost un jucător amator de fotbal care a participat la două finale de Cupe ale Angliei, în 1873 și 1876.

 

Julian Russell Sturgis (21 octombrie 1848 – 13 aprilie 1904)

A fost un scriitor și poet american care a trăit aproape toată viața în Anglia. În 1877 a primit cetățenie britanică. A fost de asemenea și sportiv, fiind primul jucător de fotbal străin (care nu avea cetățenie britanică, de exemplu european sau american) care a participat într-o finală de Cupă a Angliei. Acesta a caștigat trofeul în 1873, participand și în finala din 1876.

 

Henry Holmes Stewart (8 noiembrie 1847 – 20 martie 1937)

A fost un cleric scoțian care a fost membru al echipei Wanderers care a câștigat Cupa Angliei în 1873.

——————————————————————————————————————————–

Arthur Fitzgerald Kinnaird (16 februarie 1847 – 30 ianuarie 1923)

A fost un jucător de fotbal scoțian de o valoare deosebită. De-a lungul ilustrei sale cariere fotbalistice a caștigat Cupa Angliei de cinci ori (de trei ori cu Wanderers – 1873, 1877, 1878 și de două ori cu Old Etonians – 1879, 1882) și a participat la nouă finale (a pierdut patru finale cu Old Etonians în anii 1875, 1876, 1881 și 1883). A avut participări consecutive în finală între anii 1875 – 1879 (5) și 1881 – 1883.

 

William Dallas Ochterlony Greig (30 octombrie 1851 – 28 ianuarie 1942)

A fost portarul echipei în finala câștigată din 1876 împotriva celor de la Old Etonians. Nu se cunoaște parcursul sportiv al acestui portar după finala Cupei Angliei din 1876.

 

Alfred Hugh Stratford (5 septembrie 1853 – 2 mai 1914)

A fost un jucător de cricket și de fotbal englez care a jucat pe postul de fundas și a câștigat trei Cupe ale Angliei în anii 1876, 1877 și 1878. De asemenea, a participat și la un singur meci internațional împotriva Scotiei.

 

William Lindsay (3 august 1847 – 15 februarie 1923)

A fost un fotbalist amator englez care, jucând în general ca fundas, i-a ajutat pe Wanderers să câștige Cupa Angliei în 1876, 1877 (când a marcat golul câștigător) și 1878. Acesta s-a alăturat echipei în 1875 și a jucat pana în 1880. A jucat și cricket pentru Surrey între 1876 și 1882.

 

Frederick Brunning Maddison (22 iulie 1849 – 25 septembrie 1907)

A fost un fotbalist englez care a jucat pentru Anglia ca mijlocaș în primul meci internațional împotriva Scoției din noiembrie 1872, precum și câștigător de două Cupei ale Angliei cu Universitatea Oxford în 1874 și cu The Wanderers în 1876.

 

Francis Hornby Birley (14 martie 1850 – 1 august 1910)

A fost un mijlocas englez care a jucat fotbal pentru Oxford University și Wanderers. De-a lungul carierei a jucat în finalele Cupei Angliei din anii 1873, 1874 (pentru Oxford) și 1876 și 1877 (pentru Wanderers), pierzand doar în 1873 împotriva aceleiasi Wanderers.

 

Charles Francis William Heron (1853 – 23 octombrie 1914)

A fost un fotbalist englez care a fost membru al echipei Wanderers care a câștigat Cupa Angliei în 1876. A marcat două goluri importante împotriva lui Sheffield FC în turul al treilea. În finala a jucat împreuna cu fratele sau Hubert. De asemenea, cei doi frați au jucat împreuna pentru Anglia în martie al aceluiasi an. După 120 de ani, în 1996, alți doi frați au jucat iar împreună într-o echipă câștigătoare de Cupa a Angliei și pentru nationala Angliei în același sezon. Cei doi frați sunt Gary și Phil Neville.

 

George Hubert Hugh Heron (30 ianuarie 1852 – 5 iunie 1914)

A fost un fotbalist englez care a jucat pe postul de atacant și a câștigat trei Cupe ale Angliei. A jucat pentru Wanderers intre anii 1874 și 1878. A dat pase decisive de gol în finalele din 1877 și 1878.

 

John Hawley Edwards (21 martie 1850 – 14 ianuarie 1893)

A fost un fotbalist englez care a jucat la nivel internațional atât pentru Anglia, cât și pentru țara Galilor. A fost membru al echipei Wanderers care a câștigat finala Cupei FA din 1876, unde a inscris un gol în prima finala incheiata 1 la 1 împotriva celor de la Old Etonians.

 

Jarvis Kenrick (13 noiembrie 1852 – 29 ianuarie 1949)

A fost un jucător de fotbal care a inscris primul gol din istoria Cupei Angliei în data de 11 noiembrie 1871. Ulterior a câștigat cu Wanderers Cupa Angliei trei ani consecutiv, marcand în 1877 și de doua ori în 1878. În 1875 l-a înlocuit pe Charles W Alcock la conducerea clubului. A inscris 20 de goluri în 51 de meciuri oficiale pentru echipa.

 

Thomas Bridges Hughes (17 septembrie 1851 – 10 august 1940)

A fost un fotbalist amator englez, fiind primul jucător care a marcat două goluri într-o finală a Cupei Angliei, cu Wanderers în 1876. A câștigat de doua ori aceasta competiție. Pentru Wandereres a jucat intre 1876 și 1882.

 

Frederick Thomas Green (21 iunie 1851 – 6 iulie 1928)

A fost un fotbalist englez originar din Tara Galilor care a câștigat Cupa Angliei cu Oxford University în 1874 și cu Wanderers în 1877 și 1878. A jucat pe postul de fundas.

 

Henry Wace (21 septembrie 1853 – 5 noiembrie 1947)

A câștigat Cupa Angliei în 1877 și 1878 cu Wanderers. Deși era în lot începând cu 1871, nu a devenit titular decât în sezonul 1877-1877. A fost caracterizat drept un atacant tenace.

 

Charles Ashpitel Denton (24 octombrie 1852 – 28 septembrie 1932)

A fost un atacant englez dublu câștigător al Cupei Angliei, în 1877 su 1878. Pentru Wanderers a jucat intre 1872 și 1880, fiind un titular indiscutabil doar din sezonul 1876-1877. A fost unul dintre puținii jucători care au apărut în mod regulat pentru Wanderers după 1878, când clubul de fotbal a cunoscut un declin rapid.

 

Sir James Kirkpatrick (22 martie 1841 – 10 noiembrie 1899)

A fost un portar englez care a câștigat Cupa Angliei cu Wanderers în 1878. A jucat respectiva finala accidentat.

 

John George Wylie (5 octombrie 1854 – 30 iulie 1924)

A fost un fotbalist amator englez care a jucat ca atacant. A câștigat FA Cup cu Wanderers în 1878 și a jucat o singură dată pentru Anglia, tot în 1878. S-a retras din activitate în 1879.

Lasă un răspuns