• Acasă
  • Sport
  • Scandaluri, controverse și alte probleme de la Jocurile Olimpice – partea 1
ÎnSport

Scandaluri, controverse și alte probleme de la Jocurile Olimpice – partea 1

Jocurile Olimpice reprezintă un eveniment multi-sportiv internațional care se desfășoară o dată la patru ani. Jocurile olimpice moderne își au originea în anticele jocuri pan-elenice desfășurate între 776 î.e.n și până în 393 e.n., când au fost desființate de împăratul roman Teodosiu I.

În anul 1896 jocurile au fost reluate în varianta actuală, inițiatorul acestui demers fiind francezul Pierre de Coubertin. Deși motto-ul olimpic este sintagma latină ”Citius, Altius, Fortius” (”mai repede, mai sus, mai puternic”) care reprezintă o ”frumusețe morală și estetică de neschimbat”, după spusele lui Coubertin, controversele, boicotul și sportivii descalificați pentru dopaj nu au lipsit din arena olimpică de-a lungul timpului.

Doar cinci state au participat la toate edițiile Jocurilor Olimpice de Vară de la renașterea lor în 1896, Grecia, Franța, Marea Britanie, Australia și Elveția. În total, incluzând și Jocurile Olimpice de Iarnă, doar Franța, Elveția și Marea Britanie.

În plus, Franța nu a trimis nici un atlet la Olimpiada din 1904, deși un concurent de origine franceză a participat la maraton și la o cursă de 4 mile, câștigând medalia de argint.

Iar Elveția a boicotat oficial Olimpiada din 1956 din Australia, dar a participat la competiția de echitație desfășurată în Suedia, câștigând locul al treilea.

De-a lungul istoriei Jocurilor Olimpice, atât la jocurile de vară, cât și la cele de iarnă, s-au iscat diverse scandaluri, controverse, boicoturi și cazuri de dopaj.

***

Jocurile Olimpice de Vară de la Paris – 1900

 

La ediția din anul 1900, desfășurată la Paris, Jocurile Olimpice nu au fost organizate de un comitet special destinat acestora.

Ele s-au desfășurat ca un adaos la Târgul Mondial din 1900. În absența unei autorități oficiale, precum Comitetul Olimpic Internațional, la această ediție nu s-a făcut distincție între competițiile oficiale, neoficiale sau demonstrative.

Astfel s-a desfășurat un număr foarte mare de evenimente, multe dintre ele nerespectând standardele olimpice.

Retrospectiv, toate evenimentele sportive care respectă criteriile olimpice: la competiție să participe doar sportivi amatori, din cel puțin o țară, deschise tuturor concurenților, fără handicap, sunt considerate a fi oficiale.

Mulți sportivi, unii dintre ei câștigători ale probelor, nu au știut că au participat la Jocurile Olimpice.

Nu se știe cu exactitate, dar atleți din Brazilia, Columbia și Noua Zeelandă ar fi participat la eveniment. De asemenea, mai mulți etnici din viitoare state independente, dar care la momentul respectiv erau sub ocupație sau nu existau ca țări, ar fi participat la competiții.

Deși la competiția denumită croquet au participat doar sportivi din Franța, aceasta a căpătat statut oficial olimpic, deoarece un concurent, Marcel Haëntjens, ar fi fost belgian. În plus, multe competiții sportive paralele s-au desfășurat în cadrul Târgului Mondial.

Decizia de a organiza competiții duminica a adus proteste din partea mai multor sportivi americani, deoarece erau obligați să încalce moralele religioase, și anume să concureze în ziua de odihnă.

În cadrul maratonului, trei sportivi americani au contestat rezultatele oficiale, acuzând concurenții francezi care au câștigat primele două poziții că au luat-o pe scurtătură.

Din cauză că traseul nu era bine marcat, concurenții greșeau traseul, alte obstacole întâlnite de sportivi fiind animalele, mașinile, bicicletele sau simpli trecători. Un sportiv american clasat pe locul cinci a declarat că nu a fost întrecut de nici un alt alergător.

Cursa a fost câștigată de luxemburghezul Michel Théato. Acesta a fost acuzat că ar fi trișat, scurtând traseul, fiind ajutat de faptul că lucra ca agent de livrări, cunoscând bine străzile orașului. Ca urmare a acestei incertitudini, el a primit medalia de aur abia în 1912.

 

Jocurile Olimpice de Vară de la St. Louis – 1904

 

Competiția din 1904 a avut parte de evenimente controversate încă dinainte de a începe. Deși i se acordase în 1901 orașului Chicago să organizeze olimpiada, Jocurile au fost mutate la Saint Louis, pentru că în 1904 se împlinea un secol de la intrarea Louisianei în Uniune.

Organizatorii Expoziției Universale din St. Louis, desfășurată în același an, nu au acceptat ca un alt eveniment de importanță globală să se desfășoare în alt loc.

Organizatorii au amenințat că vor planifica în cadrul expoziției propriile lor competiții sportive, intenționând să eclipseze Jocurile Olimpice, dacă acestea nu ar fi mutate în St. Louis. Pierre de Coubertin a schimbat astfel locația Jocurilor din orașul Chicago în St. Louis.

Jocurile Olimpice din 1904 au fost tratate de organizatorii Expoziției într-o manieră similară cu cele din Paris din 1900, competițiile sportive olimpice fiind doar anexe ale Expoziției Mondiale, nicidecum evenimentul principal. Multe sporturi din cadrul Expoziției s-au amestecat cu cele olimpice, competiția neavând o structură bine definită.

Unele surse indică faptul că sportivi din Italia, Norvegia și din dominionul britanic Newfoundland au participat la competiții, deși statele respective nu au trimis reprezentanți.

Naționalitățile multor medaliați sunt puse sub semnul îndoielii, deoarece sportivii care concurau pentru Statele Unite erau emigranți care nu aveau cetățenie americană, fiind de fapt norvegieni, germani sau francezi.

De exemplu, francezul Albert Corey, singurul participant al Franței la Olimpiadă, este creditat ca făcând parte din echipa Statelor Unite la maraton, dar aparținând unei echipe olimpice mixte în cadrul competiției de patru mile.

În corelație cu Jocurile Olimpice, organizatorii Târgului Mondial din St. Louis au organizat Zilele Antropologiei, unde sute de indigeni din Asia, Africa, Orientul Mijlociu și din cele două Americi, au fost adunați pentru a concura în ”jocuri olimpice” indigene.

Unii istorici consideră că Jocurile Olimpice au contrastat puternic cu competițiile speciale pentru indigeni, demonstrând lumii superioritatea omului alb și civilizat în comparație cu ”ceilalți”.

Toate competițiile de la Zilele Antropologiei au fost denumite ”olimpice”. Una dintre intențiile inițiale ale Zilelor Antropologiei a fost de a crea publicitate pentru Jocurile Olimpice oficiale.

Lasă un răspuns