• Acasă
  • Sport
  • De ce cursa de o milă este încă foarte populară?
ÎnSport

De ce cursa de o milă este încă foarte populară?

Distanța de o milă este singura distanță în format imperial (sistem de măsurare folosit în Imperiul Britanic începând cu 1825, diferit de sistemul metric) care nu a scăzut în popularitate în întrecerile de atletism după introducerea ditanțelor metrice, începând cu prima parte a secolului trecut. Și deși există proba de 1500 de metri, cursa de o milă este singura cursă în format imperial care se dispută în cadrul unor competiții de atletism de mare amploare și unde se ratifică noi recorduri mondiale.

Dar ce este cursa de o milă și de ce încă este aceasta pe afișul marilor întreceri sportive?

În atletism, o milă are exact 1609,344 metri, adică 1760 de yarzi (un yard are 3 picioare sau 0.9144 metri). Istoria curselor de o milă a început în Anglia în secolele 18 și 19, când era folosită drept joc de noroc, adică oamenii pariau pe cine ar fi câștigat cursa repsectivă.

Era o distanță potrivită pentru astfel de activități deoarece era relativ scurtă, rezultatul pariului aflându-se repede, și în același timp, cursa în sine nu era plictisitoare, făcând ca participanții la cursă să fie foarte competitivi și astfel competiția să fie percepută ca o activitate de divertisment pentru privitori.

O dată cu trecerea timpului, datorită numărului crescut de participanți și spectatori, au început să existe alergători `profesioniști`. Existatu recorduri și statistici separate pentru alergătorii amatori și cei profesioniști.
Pentru prima dată, în anul 1912, a fost înregistrat primul record mondial pe distanța de o milă de către Asociația Internațională a Federațiilor de Atletism (IAAF).

Alergătorul american John Paul Jones a reușit să termine de alergat în 4 minute 14 secunde și 4 zecimi. Sportivi de top au încercat să termine cei 1609 metri în mai puțin de 4 minute. Sportivul englez Roger Bannister este primul care reușește această performanță pe data de 6 mai 1954.

Cu ajutorul a doi `iepuri`, Chris Chataway și Chris Brasher, Bannister a alergat distanța de o milă pe stadionul Iffley Road al Universității din Oxford în 3 minute, 59 de secunde și 4 zecimi. Apoi, în august, la Jocurile Commonwealth și ale Imperiului Britanic, desfășurate în Canada, atât Roger Banister, cât și australianul John Landy au terminat finala întrecerii de o milă în mai puțin de patru minute. Bannister a câștigat, depășindu-l pe autralian cu 50 de metri înainte de linia de finish, după ce acesta a condus aproape întreaga cursă.

În 1967, Jim Ryun, un sportiv american în vârstă de doar 20 ani a stabilit un nou record ce avea să se mențină până în 1975. Acesta a alergat o milă în 3:51,1, depășind propriul record stabilit cu un an înainte cu două zecimi de secundă.

Primul sportiv care a reușit să alerge distanța în mai puțin de trei minute și 50 de secunde a fost Neo Zeelendezul John Walker, în august 1975, când a reușit 3:49,4. John Walker este primul om din istorie care a reușit performanța de a alerga peste o sută de curse de o milă sub 4 minute. Americanul Steve Scott a reușit cele mai multe curse de o milă sub 4 minute, respectiv 136 de curse.

În anii ’80 alergătorii britanici Sebastian Coe și Steve Ovett au îmbunătățit recordul mondial pe această distanță de mai multe ori. Un alt sportiv britanic care a performat în acei ani a fost și Steve Cram.

Acesta a reușit un nou record mondial în 1985, la Oslo, când a reușit să termine în 3 minute, 42 de secunde și 32 de sutimi. Acesta este unul dintre cele mai bune rezultate din toate timpurile și încă reprezintă recordul european pentru această distanță.

Actualul record mondial pentru cursa de o milă a fost realizat de către atletul marocan Hicham El Guerrouj, care în data de 7 iulie 1999, la Roma, la competiția Golden Gala a terminat cursa în 3:43,13.

Această cursă e una deosebită, deoarece atât El Guerrouj, cât și sportivul de pe locul secund, kenyanul Noah Ngeny, au terminat cursa sub vechiul record mondial înregistrat de Noureddine Morceli în 1993 (3:44,39).

Kenyanul Daniel Komen este singurul om din lume care a reușit performanța de a alerga două mile în mai puțin de opt minute. A reușit acest lucru de două ori, prima dată în iulie 1997, în Belgia, când a terminat cursa de două mile în 7 minute, 58 de secunde și 61 de sutimi. Șapte luni mai târziu, la Sidney, Komen a fost mai încet cu 3 zecimi de scundă, terminând în 7:58.91. Komen este pe locul al cincelea în istorie și la distanța de o milă, cu 3:46,38.

Cel mai tânăr sportiv care a reușit să parcurgă distanța în mai puțin de 4 minute este norvegianul Jakob Ingebitsen, care la vârsta de 16 ani și 250 de zile a alergat în 3:58,07, la o competiție în SUA.

Nici o femeie nu a reușit să termine distanța în mai puțin de 4 minute, recordul actual fiind de 4:12,56, realizat de rusoaica Svetlana Masterkova, la Zurich, în 1996. Românca Paula Ivan este o fostă deținătoare a recordului mondial, când pe 10 iulie 1989 a alergat 4 minute 15 secunde și 61 de sutimi. Acesta este încă al treilea rezultat mondial din toate timpurile.

Pentru a alerga o milă în fix 4 minute este necesară o viteză de 15 mile pe oră, sau 24,14 km/h, sau aproximativ 7 metri pe secundă.

De la doborârea barierei de 4 minute, cursa de o milă e mai mult decât o competiție sportivă, este o încercare transcedentală de a sparge barierele spiritului uman, este o metaforă.

Deși în întrecerile olimpice cursa de o milă nu este prezentă, fiind substituită de cea de 1500 de metri – reminescență a influenței franceze de la sfârșitul secolului al 19-lea în fondarea olimpiadelor moderne – avengura cursei de o milă depășește pe a acesteia sau pe cea de 1 kilometru, pâstrându-și prioritatea și statutul de cursă de o importanță deosebită în lumea atletică internațională ce are ca referință sistemul metric de măsurat distanțe.

Lasă un răspuns